December 15, 2017

ALEXANDRU BORZA (1887-1871) – ORGANIZATORUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI BOTANIC UNIVERSITAR DIN CLUJ

Alexandru Borza şi-a început activitatea ca profesor de ştiinţe naturale la Liceul de Băieţi din Blaj (1911-1919), perioadă în care s-a ocupat şi de reorganizarea Grădinii Botanice (prima de acest fel,din Europa, pe lângă o şcoală secundară) şi de Muzeul Şcolar. În toamna anului 1918, ales să facă parte, ca secretar, din conducerea Consiliului Naţional Român din Blaj, a participat ca delegat din partea Casinei Române din Blaj (alături de profesorul Augustin Caliani) la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Numit profesor de Botanică Sistematică la nou înfiinţata Universitate „Dacia Superioară” din Cluj, Alexandru Borza primeşte responsabilitatea organizării învăţământului botanic universitar şi înfiinţării Grădinii Botanice, Muzeului şi Institutului Botanic. În botanica românească a introdus metode moderne de cercetare a vegetaţiei şi a susţinut votarea în Parlament a Legii pentru ocrotirea naturii (1930). Lucrările sale: Vegetaţia şi flora Ardealului, Flora României (1929), Observaţiuni fitosociologice pe Insula Şerpilor, Monumentele naturii din Ardealul Central şi Apusean (1942), Regionarea floristică a teritoriului românesc (1948), Dicţionar etnobotanic (1968) ş.a. sunt rodul preocupărilor de geobotanică, etnobotanică şi ecologie. De fapt, Alexandru Borza este cel care a pus bazele Şcolii Româneşti de etnobotanică şi geobotanică şi a iniţiat şi îndrumat primele experienţe ecologice la care se adaugă, în premieră, cercetări asupra florei şi vegetaţiei chineze, scop în care a efectuat o călătorie de studii în China. A fost ales membru de onoare al Academiei Române şi al unor societăţi ştiinţifice din ţară şi străinătate: Elveţia, Franţa, Germania, Finlanda, China etc.