December 15, 2017

TIMOTEI CIPARIU (1805-1887) – PĂRINTELE FILOLOGIEI ROMÂNE

timotei_cipariu

Timotei Cipariu, personalitatea enciclopedică a secolului al XIX-lea, a fost apreciat de profesorul Ştefan Manciulea ca fiind „mintea cea mai luminată şi complexă pe care Blajul a dăruit-o neamului întreg românesc”. A fost un om al Blajului, ca elev, profesor, director de şcoală, slujitor al Bisericii Greco-Catolice, director al tipografiei Diecezane, om de cultură şi [...]

IULIU MANIU (1873-1953) – UNUL DIN CTITORII ROMÂNIEI MARI

iuliu_maniu

Descendent din familia revoluţionarului paşoptist Simion Bărnuţiu, Iuliu Maniu a fost unul din marii oameni politici ai sec. al XX-lea, un „spiritus rector” al vieţii noastre politice, după cum l-a apreciat Octavian Goga. După terminarea studiilor juridice la Cluj, Budapesta şi Viena, a ocupat postul de jurist-consult al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj (1898-1915), fiind membru [...]

IACOB MUREŞIANU (1857-1917) – INIŢIATORUL PRIMEI ŞCOLI MUZICALE ROMÂNEŞTI DIN TRANSILVANIA

iacob_muresianu

Renumitul profesor de muzică de la Blaj, Iacob Mureşianu, compozitor, dirijor şi publicist a fost unul dintre creatorii şcolii româneşti de compoziţie şi a muzicii culte la români. După absolvirea Conservatorului Regal de Muzică din Leipzig, unde a beneficiat de o bursă de studii acordată de Mitropolia Greco-Catolică, Iacob Mureşianu răspunde invitaţiei de a ocupa [...]

IOAN MICU MOLDOVAN (1833-1915) – DISCIPOL AL EPISCOPULUI INOCHENTIE MICU KLEIN

ioan-micu-moldovan

Ioan Micu Moldovan, „discipol şi alter ego al lui Inochentie Micu Klein”, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni. El a fost principalul autor al Pronunciamentului de la Blaj (1868), cel mai important act politic al românilor din Transilvania după Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii din 3/15 mai, prin [...]

GHEORGHE ŞINCAI (1754-1816) – CTITORUL ŞCOLII ROMÂNEŞTI MODERNE

gheorghe_sincai

În calitate de tânăr profesor a predat poetica şi retorica la Gimnaziul din Blaj. Şansa de a se instrui la Colegiul de Propaganda Fide din Roma, a însemnat poarta deschisă spre cultura şi lumea ştiinţifică apuseană, dar mai ales ocazia de a căuta în biblioteci faimoase date şi informaţii cu privire la istoria neamului românesc. [...]

VASILE MOLDOVAN (1824-1895) – MEMORIALISTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN TRANSILVANIA

Ca student teolog la Blaj, în primăvara lui 1848 Vasile Moldovan a cutreierat sate şi comune din Câmpia Transilvană, cu Proclamaţiunea lui Aron Pumnul în mână, alături de alţi elevi şi studenţi, pentru a-i mobiliza pe români să participe la Blaj, la Adunarea din Duminica Tomii şi apoi în 3/15 mai la Adunarea Naţională de [...]

ALEXANDRU TODEA (1912-2002) – EROICUL CARDINAL AL BISERICII GRECO-CATOLICE A BLAJULUI

alexandru-todea

Cardinalul Alexandru Todea, personalitate emblematică a Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma, după încheierea studiilor la Blaj şi-a desăvârşit pregătirea timp de 7 ani la Colegiul De Propaganda Fide din Roma unde, în 1940, şi-a susţinut lucrarea de doctorat „De Doctrina Millenaria, Tractatus exegetico-dogmaticus” cu evaluarea „Summa cum laude et speciali mentione dignus”, cea mai înaltă [...]

ŞTEFAN MANCIULEA (1894-1985) – CEL MAI BLĂJEAN DINTRE BLĂJENI

stefan_manciulea

Istoricul şi geograful, preotul şi profesorul, memorialistul şi omul de cultură Ştefan Manciulea a fost personalitatea care şi-a câştigat onoranta titulatură de consultant de drept pentru o posibilă enciclopedie a secolului XX românesc. Absolvent al Seminarului Teologic din Blaj, Ştefan Manciulea a obţinut o bursă din partea Consiliului Dirigent pentru Facultatea de Litere şi Filosofie [...]

ION AGÂRBICEANU (1882-1962) – „SFÂNT PĂRINTE AL LITERATURII NOASTRE”

ion_agarbiceanu

Figură distinctă a literaturii române din secolul al XX-lea, creatorul unei opere de dimensiuni impunătoare, Ion Agârbiceanu, „sfânt părinte al literaturii noastre” (Lucian Blaga), a urmat clasele gimnaziale şi liceale la Blaj, cetate a latinismului, cu vechi tradiţii culturale, îndrumat de profesori erudiţi, subjugaţi de crezurile lor ştiinţifice, dar şi naţionale, care i-au marcat personalitatea. [...]

IOAN BIANU (1856-1935) – CTITORUL BILIOTECII ACADEMIEI ROMÂNE

ion_bianu

Obligat să părăsească Blajul, Ion Bianu a plecat să studieze la Universitatea din Bucureşti cu o recomandare din partea „părintelui sufletesc” Ioan Micu Moldovan, către August Treboniu Laurian. Şi-a completat studiile superioare la Milano, Madrid şi Paris şi a funcţionat ca profesor la Liceul „Sf. Sava” şi apoi ca profesor universitar la catedra de Istoria [...]

TOMA COCIŞIU (1887-1986) – CREATORUL ŞCOLII EXPERIMENTALE DIN BLAJ

toma_cocisiu

Absolvent al Institutului de Pedagogie din Blaj, Toma Cocişiu a fost numit director (1919) al Şcolii de Stat din Blaj, instituţie şcolară unde în perioada 1928-1940, propune şi probează un nou sistem de învăţare, rezultatele fiind publicate în revista „Răsai Soare”. „Şcoala experimentală din Blaj” capătă recunoaştere internaţională şi se bucură de aprecierea unor pedagogi [...]

IULIU HAŢIEGANU (1885-1959) – CTITORUL ŞCOLII MEDICALE CLUJENE

iuliu_hatieganu

După absolvirea Liceului Sf. Vasile din Blaj, tînărul Iuliu Haţieganu urmează Facultatea de medicină din Cluj, participă la Adunarea Naţională de la 1 Decembrie 1918 în fruntea unei delegaţii de medici şi studenţi medicinişti români din Cluj. La propunerea Consiliului Dirigent întemeiază învăţământul medical românesc de medicină internă a Universitaţii Dacia Superioară din Cluj, fiind [...]

VASILE SUCIU (1872-1935) – VASILE VODĂ AL ŞCOLILOR

vasile-suciu

Mitropolitul Vasile Suciu, considerat al treilea ctitor de şcoli româneşti la Blaj, a fost profesor şi teolog de prestigiu cu studii la Roma, membru de onoare al Academiei Române şi al Societăţii Regale de Geografie. La Serbările jubiliare ale Astrei (Blaj, 1911) a fost ales vicepreşedintele Asociaţiunii, iar în toamna anului 1918 avea funcţia de [...]

AUGUSTIN BUNEA (1857-1909) – ISTORICUL CEL MAI PRICEPUT AL ARDEALULUI

augustin_bunea

Apreciat de prietenul său, Nicolae Iorga, ca fiind istoricul cel mai priceput al Ardealului, Augustin Bunea, profesorul, publicistul şi canonicul mitropolitan de la Blaj, avea să fie apărătorul lui Iuliu Coroianu în Procesul memorandiştilor (1894). Implicat în politica pentru susţinerea drepturilor naţiunii române, Augustin Bunea a fost semnatarul Memorandului de la Blaj (1907), alături de [...]

IOAN VANCEA (1820-1892) – AL DOILEA CTITOR DE ŞCOLI LA BLAJ

ioan-vancea

Mitropolitul Ioan Vancea este considerat al doilea „ctitor de şcoli” la Blaj, prin atenţia deosebită acordată învăţământului. În primul rând a hotărât convocarea unui Congres arhidiecezan având drept scop organizarea de şcoli populare (peste 300) şi construirea de biserici (109), exprimându-şi crezul: „Biserica şi şcoala sunt leagănul credinţei, a naţionalităţii şi luminării poporului nostru. Asupra [...]

SIMION BĂRNUŢIU (1808-1864) – DOCTRINARUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN TRANSILVANIA

simion_barnutiu

Simion Bărnuţiu a fost primul profesor care a predat elevilor blăjeni noţiunile de drept şi filosofie în limba română, pentru o mai bună înţelegere de către aceştia a stării naţiunii române. Manifestele şi documentele anului 1848 poartă amprenta acestui „atlet al românismului”. Celebrul Discurs rostit în 14 mai 1848 în catedrala Blajului, a devenit platforma [...]

GEORGE BARIŢIU (1812-1893) – PĂRINTELE PRESEI ROMÂNEŞTI DIN ARDEAL

george_baritiu

Format în Şcolile de la Blaj, George Bariţiu a fost întemeietorul presei româneşti din Ardeal: Gazeta de Transilvania -1838- şi Foaie pentru minte, inimă şi literatură la Braşov, unde a deschis şi prima şcoală românească. A fost membru fondator şi preşedinte al ASTREI şi al Academiei Române şi membru al Partidului Naţional Român. Prezent la [...]

ARON PUMNUL (1818-1866) – MENTORUL SPIRITUAL AL TINERETULUI

aron-pumnul

În primăvara lui 1848, Aron Pumnul, după studii la Viena, funcţiona ca profesor de filosofie la Blaj şi devenise „mentorul spiritual al tineretului studios”. Rolul său primordial a fost convocarea românilor la prima Adunare de la Blaj, în Duminica Tomii (30 aprilie), care s-a realizat prin răspândirea „Proclamaţiunii”, întocmită de Aron Pumnul, în mii de [...]

PETRU MAIOR (1761-1821) – UN SPIRIT CRITIC ŞI CREATOR

petru_maior

Coleg de studii la Roma şi Viena cu Gheorghe Şincai, Petru Maior a fost profesor la Seminarul din Blaj, protopop la Reghin şi cenzor pentru cărţile româneşti tipărite la tipografia Universităţii din Buda. Opera lui Petru Maior, istorică, filologică si pedagogică, adaptată, tradusă sau originală, reprezintă, sub raportul ideilor, apogeul Şcolii Latiniste de la Blaj. [...]

SAMUIL MICU (1754-1806) – UN SPIRIT UNIVERSAL

samuil_micu

Ca elev la Blaj, a studiat la Seminarul lui Aron, dar perioada petrecută la Viena a fost definitorie în formarea intelectuală a lui Samuil Micu care, întors ca profesor la Şcolile din Blaj, a devenit întâiul nostru scriitor de profesie. Prin diversitatea temelor abordate în peste 60 de lucrări a făcut dovada unei capacităţi intelectuale [...]

PETRU PAVEL ARON (1709-1764) – CTITORUL ŞCOLILOR DE LA BLAJ

petrupavelaaron

Eruditului P. P. Aron i-a revenit cinstea de a fi ctitorul Şcolilor de la Blaj, pe care le deschide, în 11 octombrie 1754, primele şcoli sistematice româneşti: Şcoala de obşte, Şcoala latinească şi Şcoala de preoţie, numindu-le inspirat „fântânile darurilor”, a căror piatră de temelie a fost pusă de Inochentie Micu . Şcoala de obşte [...]

IOAN INOCHENTIE MICU-KLEIN (1700-1768) – ÎNTEMEIETORUL BLAJULUI ROMÂNESC

ionioncentiumiculklein

„La început a fost Inochentie …” care a stabilit aici, în mai 1737, reşedinţa episcopală a Bisericii Greco-Catolice, a schiţat planul viitorului oraş, în piaţa centrală fiind amplasate Biserica „Sfânta Treime”, Mănăstirea şi Şcolile, executate după planurile lui Ioan Martinelli, arhitectul Curţii Imperiale de la Viena. A trimis la Roma, Viena şi Târnavia studenţi bursieri, [...]

ALEXANDRU BORZA (1887-1871) – ORGANIZATORUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI BOTANIC UNIVERSITAR DIN CLUJ

Alexandru Borza şi-a început activitatea ca profesor de ştiinţe naturale la Liceul de Băieţi din Blaj (1911-1919), perioadă în care s-a ocupat şi de reorganizarea Grădinii Botanice (prima de acest fel,din Europa, pe lângă o şcoală secundară) şi de Muzeul Şcolar. În toamna anului 1918, ales să facă parte, ca secretar, din conducerea Consiliului Naţional [...]

NICOLAE ALBU (1910-1986) – ISTORICUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DIN TRANSILVANIA ŞI BANAT

Nicolae Albu şi-a început activitatea ca învăţător, iar după finalizarea studiilor la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj, secţia istorie, a funcţionat ca profesor la Liceul Pedagogic şi Liceul Agricol din Blaj. Dar adevărata sa vocaţie a fost de cercetător şi istoric al învăţământului din Ardeal, dar şi istoric literar prin scrieri [...]