December 15, 2017

IOAN MICU MOLDOVAN (1833-1915) – DISCIPOL AL EPISCOPULUI INOCHENTIE MICU KLEIN

Ioan Micu Moldovan, „discipol şi alter ego al lui Inochentie Micu Klein”, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni. El a fost principalul autor al Pronunciamentului de la Blaj (1868), cel mai important act politic al românilor din Transilvania după Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii din 3/15 mai, prin care se protesta împotriva încorporării Transilvaniei la Ungaria. Pronunciamentul de la Blaj a avut o mare influenţă asupra dezvoltării vieţii politice din Transilvania, el anticipând constituirea Partidului Naţional Român (1869) care va conduce lupta naţională până la Unirea din 1918.

Prezent la Conferinţa de constituire a P.N.R., ca membru fondator, Moldovănuţ a ţinut să precizeze că partidul a adoptat pasivitate absolută numai faţă de Dieta de la Budapesta „încolo… activitate cât se poate de mare”. A susţinut cu toată convingerea mişcarea memorandistă (1892-1894), atrăgând atenţia autorităţilor maghiare care cereau sporirea armatei în jurul Blajului pentru supravegherea tineretului studios şi chiar schimbarea Mitropolitului cu o persoană de încredere „deoarece vicarul Ioan Micu Moldovan este conducătorul invizibil şi secret al întregii mişcări”.

În 1907, alături de Augustin Bunea şi alte personalităţi marcante din viaţa publică a românilor, Micu Moldovan a semnat Memorandumul de la Blaj, ca protest vehement la adresa Legii Şcolilor (a lui Aponnyi) de maghiarizare prin şcoli.

Moldovănuţ a editat prima revistă de pedagogie din Transilvania, Foaia scolastică (1873-1881), a alcătuit manuale şcolare de istorie şi geografie contestate de oficialităţile maghiare şi împreună cu 168 de elevi a realizat cea mai amplă şi mai valoroasă colecţie de folclor din ţinutul transilvan din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, material ordonat şi publicat parţial de Jan Urban Jarnik şi Andrei Bârseanu sub titlul Doine şi strigături din Ardeal (1885).

A fost membru fondator şi preşedinte al ASTREI şi membru al Academiei Române. A colaborat la Archivu pentru filologie şi istorie şi la Transilvania, unde a publicat studii şi documente privitoare la istoria bisericii din Transilvania, tipărite sub titlul: Acte sinodale ale Bisericii Române din Alba Iulia şi Făgăraş (2 vol), Spicuire în istoria bisericească a românilor ş.a.