December 15, 2017

SIMION BĂRNUŢIU (1808-1864) – DOCTRINARUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN TRANSILVANIA

Simion Bărnuţiu a fost primul profesor care a predat elevilor blăjeni noţiunile de drept şi filosofie în limba română, pentru o mai bună înţelegere de către aceştia a stării naţiunii române. Manifestele şi documentele anului 1848 poartă amprenta acestui „atlet al românismului”. Celebrul Discurs rostit în 14 mai 1848 în catedrala Blajului, a devenit platforma de gândire a Adunării de la Blaj din 3/15 mai 1848, pe care o va adopta şi Avram Iancu în lupta armată. Discursul lui Bărnuţiu, cea mai mare operă oratorică din istoria românilor, exprimă calităţile de cugetător european ale „ardeleanului de fier”, adeptul ideii că „fără naţionalitate, nu e libertate”.

Adunarea Naţională de la Blaj l-a investit în funcţia de vicepreşedinte al adunării, continuându-şi activitatea revoluţionară ca vicepreşedinte al Comitetului permanent din Sibiu, preşedinte al Comitetului Naţiunii şi al Comitetului de pacificaţiune de la Sibiu.

Cu o pregătire juridică începută la Sibiu şi desăvârşită la Viena şi Parma, după revoluţie Bărnuţiu pleacă la Iaşi unde, după un profesorat strălucit la Academia Mihăileană, ajunge primul rector al Universităţii ieşene, înfiinţată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 1860. A ţinut cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, public şi privat, de logică, psihologie şi filosofie, publicând şi lucrări din aceste domenii: Dreptul public al românilor, Psihologia empirică, Logica şi altele.