December 15, 2017

ŞTEFAN MANCIULEA (1894-1985) – CEL MAI BLĂJEAN DINTRE BLĂJENI

Istoricul şi geograful, preotul şi profesorul, memorialistul şi omul de cultură Ştefan Manciulea a fost personalitatea care şi-a câştigat onoranta titulatură de consultant de drept pentru o posibilă enciclopedie a secolului XX românesc.

Absolvent al Seminarului Teologic din Blaj, Ştefan Manciulea a obţinut o bursă din partea Consiliului Dirigent pentru Facultatea de Litere şi Filosofie – Secţia Istorie şi Geografie din Bucureşti, unde i-a audiat pe iluştrii profesori: Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi, Dimitrie Onciu, Vasile Pârvan ş.a. A funcţionat ca profesor la Liceul „Moise Nicoară” din Arad şi Liceul „Sf. Vasile” din Blaj, inspector şcolar şi conferenţiar la Facultatea de Geografie a Universităţii din Cluj. În 1936 a obţinut titlul de doctor cu menţiunea „Summa cum laude” cu teza Câmpia Tisei, conducător ştiinţific fiindu-i renumitul geograf Simion Mehedinţi.

Ştefan Manciulea a susţinut prelegeri, invitat de Nicolae Iorga, la Universitatea populară de la Vălenii de Munte. Pentru lucrarea „Graniţa de Vest” a primit premiul „Năsturel” al Academiei Române şi în semn de preţuire istoricul nostru naţional Nicolae Iorga i-a tradus-o în limba franceză şi i-a tipărit-o la Bucureşti. Această carte-document, intens comentată şi contestată de revizionişti, a fost folosită de delegaţia română, condusă de cunoscutul om politic Lucreţiu Pătrăşcanu, la Tratatul de pace de la Paris, ca argumentaţie pentru fixarea graniţei vestice a României. Academia Română i-a acordat premiul „Asachi”, în 1941 pentru lucrarea aflată încă în manuscris „Aşezările româneşti din Ungaria şi Transilvania în secolele XIV-XV, la care se adaugă Câmpia Transilvaniei, care se înscrie pe aceleaşi coordonate de cercetare a tematicii.

A fost membru al Societăţii Regale de Geografie, colaborator al Institutului de Istorie Naţională Cluj şi, în 1938, la Alba-Iulia a fost organizatorul Congresului Naţional de Geografie. Pe bună dreptate a fost numit de scriitorul Ion Brad „cel mai blăjean dintre blăjeni”, gândind la valoroasele lucrări privind viaţa şi activitatea lui Timotei Cipariu, Revoluţia Română din Transilvania şi alte aspecte legate de Blajul cultural şi istoric.

Într-un interviu acordat în 1984 şi-a făcut cunoscut crezul vieţii sale: „Eu am făcut o singură politică: să iubesc şi să slujesc neamul şi poporul meu românesc”.