December 15, 2017

VASILE MOLDOVAN (1824-1895) – MEMORIALISTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN TRANSILVANIA

Ca student teolog la Blaj, în primăvara lui 1848 Vasile Moldovan a cutreierat sate şi comune din Câmpia Transilvană, cu Proclamaţiunea lui Aron Pumnul în mână, alături de alţi elevi şi studenţi, pentru a-i mobiliza pe români să participe la Blaj, la Adunarea din Duminica Tomii şi apoi în 3/15 mai la Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii , spre a cere şi susţine revendicările naţiunii române.

În urma Adunării de la Blaj, din septembrie 1848, Avram Iancu şi-a asumat rolul de conducător în lupta armată, vasile Moldovan fiindu-i alături până la sfârşit ca Prefect al Legiunii a III-a de pe Mureş şi Câmpie (Cetatea de Baltă), pagini de vitejie şi eroism redate atât de veridic de „memorialistul revoluţiei paşoptiste”.

În 1895 a apărut prima ediţie a cărţii-document „Memorii din 1848-’49” a revoluţionarului Vasile Moldovan dedicată „celor 40.000 de mucenici care şi-au jertfit viaţa pentru drepturile şi libertatea neamului şi care din sacra lor cenuşă ne strigă cu ardoare: ROMÂNI, PUNEŢI-VĂ ÎNCREDEREA ÎN VOI ÎNŞIVĂ!” De o importanţă covârşitoare pentru noi, blăjenii, sunt primele trei capitole ale lucrării în care autorul redă cu lux de amănunte atmosfera plină de efervescenţă ce domina acele zile memorabile ale începutului, din martie 1848: „Eram teolog în cursul al III-lea în Blaj. Toţi tinerii de la această facultate… erau cuprinşi de entuziasm… Fiecare săptămână, fiecare zi aducea, faime (veşti) despre întâmplări şi evenimente, unele mai surprinzătoare decât altele… Bărbatul care convenea (întâlnea) cu noi zilnic era profesorul Aron Pumnul. Era înfocat şi el ca şi noi, în gradul superlativ, dar poziţiunea sa îl impunea a duce între noi rol moderator… În 25 martie canonicii şi corpul profesoral au ţinut prima conferinţă în casle domnului canonic Timotei Cipariu. Această conferinţă, la propunearea lui Pumnul s-a continuat în aceeaşi zi după amiazi în gimnaziu, unde a luat parte şi clerul tânăr şi studenţii din clasele superioare, s-au ţinut cuvântări înfocate din partea profesorilor, accentuându-se că nu trebuie lăsată ocaziunea nefolosită”. Aproape jumătate din conţinutul lucrării tratează activitatea revoluţionară intensă, desfăşurată de personalităţile şi tineretul studios de la Blaj, care a făcut posibilă desfăşurarea (la 3/15 mai) pe Câmpia Libertăţii, a primului Congres Naţional al Românilor din istoria noastră modernă, evenimentul înscriindu-se în mişcarea revoluţionară europeană sau „primăvara popoarelor” cum a fost numită.